Un diagnostic de cancer digestiv aduce întrebări dificile: în ce ordine se desfășoară tratamentele, ce tip de operație este indicat, cât timp se poate aștepta. Chirurgia oncologică digestivă se ocupă de cancerele stomacului, colonului, rectului, ficatului, pancreasului și căilor biliare, iar răspunsul la aceste întrebări diferă de la un pacient la altul. Chirurgul Florin Graur, din Cluj-Napoca, descrie în materialele sale logica după care se construiește planul de tratament.
Ce cancere sunt tratate chirurgical
Medicul oferă consultații și tratament chirurgical pentru mai multe categorii de afecțiuni oncologice digestive:
- cancerul gastric și tumorile duodenale;
- cancerul de colon și cel de rect;
- tumorile hepatice și metastazele hepatice;
- cancerul pancreatic;
- tumorile căilor biliare și ale veziculei biliare.
Pagina de chirurgie oncologică digestivă a site-ului explică faptul că, pentru multe dintre aceste cancere, operația rămâne componenta centrală a tratamentului, iar calitatea actului chirurgical influențează evoluția pe termen lung. Momentul și tipul intervenției se stabilesc în funcție de stadiul bolii, de localizarea tumorii și de starea generală a pacientului.
Decizia luată în echipă
Fiecare caz oncologic este evaluat în cadrul unui protocol multidisciplinar, care reunește chirurgul, oncologul, radiologul și anatomopatologul. Această abordare urmărește integrarea corectă a operației în planul general de tratament, înainte sau după chimioterapie ori radioterapie, atunci când acestea sunt indicate, și evitarea atât a intervențiilor inutile, cât și a întârzierilor. În cancerul de rect, de pildă, operația poate fi precedată de tratament oncologic, iar în cancerul gastric chirurgia este completată adesea de chimioterapie, administrată înainte sau după intervenție.
Cancerul gastric: de la semne la gastrectomie
Un articol de pe blogul medicului arată că simptomele cancerului gastric sunt adesea nespecifice și seamănă cu cele ale unor afecțiuni benigne: disconfort în capul pieptului, sațietate precoce, greață sau vărsături repetate, scădere neintenționată în greutate, lipsa poftei de mâncare, oboseală, paloare sau scaune negre. Niciunul dintre ele nu înseamnă automat cancer, însă persistența lor justifică investigarea.
Investigația de bază este endoscopia digestivă, cu prelevarea de fragmente de țesut pentru examen microscopic, urmată, dacă diagnosticul se confirmă, de stadializare prin tomografie computerizată și, după caz, ecoendoscopie. Operația urmărește îndepărtarea tumorii împreună cu o margine de țesut sănătos și cu ganglionii limfatici din vecinătate. Ea poate fi o gastrectomie parțială sau totală, iar limfadenectomia este descrisă ca o etapă importantă pentru controlul bolii.
Colonul și rectul
În cancerul colorectal, evaluarea include colonoscopia cu biopsie și investigațiile imagistice necesare stadializării. Operația efectuată corect din punct de vedere oncologic, cu îndepărtarea completă a tumorii și a ganglionilor regionali, este descrisă ca piesa centrală a tratamentului. Pentru cancerul de colon se menționează operația laparoscopică cu limfodisecție, iar pentru cel de rect excizia totală de mezorect, tehnică folosită în chirurgia modernă a rectului. Obiectivul este dublu: tratarea corectă a bolii și păstrarea calității vieții pacientului.
Ficatul și pancreasul
În chirurgia ficatului, materialele medicului vorbesc despre rezecții limitate, segmentectomii și hepatectomii majore, în funcție de dimensiunea și localizarea leziunii. Prezența metastazelor hepatice, în special a celor de la cancerul colorectal, nu înseamnă automat că nu există soluții chirurgicale: decizia ține de numărul și de localizarea leziunilor, de cantitatea de ficat sănătos care rămâne și de eventualul tratament oncologic anterior.
Pancreasul este un organ profund, iar tumorile lui pot rămâne mult timp fără simptome. Ele sunt de mai multe tipuri: adenocarcinomul ductal, tumorile neuroendocrine și leziunile chistice, dintre care unele sunt benigne, iar altele necesită supraveghere sau intervenție. Pentru tumorile de la nivelul capului pancreasului se descrie duodenopancreatectomia, cunoscută drept operația Whipple, iar pentru cele de la coadă, pancreatectomia distală. Detalii despre acest domeniu sunt prezentate pe drgraur.ro, în pagina de chirurgie pancreatică.
Căile biliare și vezica biliară
Colangiocarcinomul, tumora căilor biliare, se manifestă adesea prin icter progresiv și nedureros, urină închisă la culoare, scaune deschise și mâncărimi ale pielii. Rezecția chirurgicală completă este descrisă ca etapa de bază a tratamentului, iar forma ei depinde de localizare: de la rezecție hepatică majoră, la rezecția căii biliare cu reconstrucție sau duodenopancreatectomie cefalică pentru tumorile distale. Cazurile nerezecabile primesc drenaj biliar și tratament oncologic, decizia fiind luată multidisciplinar. Cancerul de veziculă biliară, rar, este descoperit uneori întâmplător, la examenul histopatologic după o colecistectomie, situație care poate cere o reintervenție oncologică.
Abordul minim-invaziv în oncologie
Acolo unde este adecvat din punct de vedere oncologic, operațiile se realizează minim-invaziv, laparoscopic sau robotic asistat. Beneficiile descrise sunt durerea postoperatorie redusă, spitalizarea mai scurtă și o recuperare care permite reluarea la timp a celorlalte etape de tratament. Condiția este esențială: nu orice tumoră poate fi operată astfel, iar localizarea, dimensiunea, apropierea de vase mari sau operațiile anterioare pot face ca abordul clasic să rămână varianta indicată.
Dr. Florin Graur are competență atestată în chirurgia oncologică, este Fellow of the European Board of Surgery în chirurgia hepato-bilio-pancreatică (F.E.B.S./HPB) și a efectuat stagii de pregătire în Franța, Germania, Norvegia și Olanda, în domeniile hepato-bilio-pancreatic și colorectal.
A doua opinie înainte de decizie
Pentru pacienții care au primit deja o recomandare de tratament și vor o confirmare ori o alternativă, medicul menționează varianta unei a doua opinii. Documentele utile sunt investigațiile imagistice recente, precum CT, RMN sau PET-CT, rezultatele endoscopiilor, buletinele histopatologice, analizele de laborator, scrisorile medicale și lista medicamentelor. Analiza se poate face complet online, iar dacă situația este urgentă, de exemplu când o intervenție sau un tratament oncologic este deja programat, acest lucru se menționează de la început, pentru prioritizarea cazului.
În oncologia digestivă, ordinea tratamentelor contează, alături de operația în sine, iar ea se hotărăște în echipă, caz cu caz. Materialul are caracter general și nu înlocuiește consultul medical de specialitate; Florin Graur precizează că deciziile privind investigațiile și tratamentul se iau întotdeauna împreună cu medicul, după o evaluare individuală.
